CONDIȚIONALÍSM s.n. Tendința greșită de a identifica și înlocui cauza cu condițiile în care apar sau există fenomenele. ♦ Doctrină potrivit căreia nemurirea sufletului ar fi condiționată de viața de pe Pământ. [< fr. conditionnalisme]. Vezi definitia »

ERETÍSM s. n. 1. (Med.; în sintagma) Eretism cardiac = stare de hiperexcitabilitate cardiacă, întâlnită mai ales la tineri, care se manifestă prin puls rapid și neregulat. 2. Fig. Exaltare, pasiune puternică. – Din fr. éréthisme. Vezi definitia »

OWENÍSM O-UE-/ s. n. doctrină socială utopistă care, criticând societatea capitalistă în numele „rațiunii”, preconiza crearea unei „lumi noi”, întemeiată pe proprietatea obștească și menită să asigure dezvoltarea armonioasă a tuturor membrilor ei. (< fr. owénisme) Vezi definitia »

PROSILOGÍSM s.n. Silogism dintr-un polisilogism cu funcție de premisă majoră, din care derivă premisa silogismului următor; episilogism. [< fr. prosyllogisme, cf. gr. pro – înainte, syllogismos – silogism]. Vezi definitia »

FERIMAGNETÍSM s. n. formă de manifestare a proprietăților magnetice ale materiei, specifică feritelor. (< fr. ferrimagnétisme) Vezi definitia »