Definita cuvantului ierbărie
IERBĂRÍE, ierbării, s. f. 1. (Cu sens colectiv) Plante ierboase (crescute spontan); bălării, buruieni. 2. (Înv.) Provizie de praf de pușcă; depozit, magazie în care se păstra praful de pușcă. – Iarbă + suf. -ărie.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu ierbărie
ZĂLUZÉNIE s. f. (Mold.) Ramoleală, senilitate. (din zăluzi) Vezi definitia »
HETEROINFÉCȚIE s. f. v. eteroinfecție. Vezi definitia »
PEDOLOGÍE2 s.f. 1. Știință despre copil. ♦ Curent în pedagogie care susține că soarta copilului ar fi determinată în mod fatal de ereditate și de mediul său social, conceput ca invariabil. 2. (Biol.) Studiul caracterelor somatice, determinate de factorii biologici, de ereditate etc. [Gen. -iei. / < fr. pédologie, cf. gr. pais – copil, logos – studiu]. Vezi definitia »
COMPENSÁȚIE, compensații, s. f. Faptul de a compensa; p. ext. ceea ce servește pentru a compensa ceva. [Var.: compensațiúne s. f.] – Din fr. compensation, lat. compensatio, -onis. Vezi definitia »
SINERGÍE s.f. Acțiune simultană, îndreptată în același sens, a mai multor organe sau a mai multor agenți. [Gen. -iei / < fr. synergie, cf. gr. syn – cu, ergon – acțiune]. Vezi definitia »