FIXÍSM s.n. (Biol.) Concepție care consideră că speciile de plante și de animale sunt invariabile în decursul istoriei pământului. [< fr. fixisme]. Vezi definitia »

BEHAVIORÍSM s. n. Teorie care pune la baza psihologiei comportarea nediferențială a omului și animalului față de un stimulent exterior organismului; comportamentism. [Pr.: -vi-o-] – Din engl. behaviorism, fr. béhaviorisme. Vezi definitia »

CODÍSM s. n. tactică oportunistă care preconizează situarea partidului „în coada” maselor, negând rolul de avangardă și de organizator al partidului marxist-leninist. (după rus. hvostizm) Vezi definitia »

HILOZOÍSM s. n. Teorie potrivit căreia întreaga materie ar fi vie, însuflețită, având capacitatea de a simți și de a gândi. – Din fr. hylozoïsme. Vezi definitia »

SIONÍSM s. n. Mișcare politică și religioasă născută din nostalgia Sionului, prezent în permanență în conștiința evreilor după exil, cauzată în sec. al XIX-lea de către antisemitismul rusesc și polonez și accelerată de afacerea Dreyfus și care, având în vedere stabilirea unei vetre naționale evreiești pe pământul strămoșesc, și-a atins scopul în 1948 prin crearea statului Israel. ◊ Sionism religios, sionism socialist. (< împrum. din germ. Zionismus, cuv. creat de către scriitorul Nathan Birnbaum (1864-1937, pseudonim: Mathias A(s)cher) în 1886, în revista sa Selbstemancipation = autoemanciparea, deriv. prin interm. suf. -ismus = -ism, din Zion = Sion, numele uneia dintre colinele din Ierusalim, apoi, p.ext., al orașului însuși < ebr. biblică Țiyyōn; rabinul Mohilever este socotit întemeietorul sionismului) [TLF] Vezi definitia »