PĂPĂLÚDĂ, păpălude, s. f. Pasăre de culoare cenușie, cu corpul lunguieț, cu aripi lungi, înguste și ascuțite, cu gâtul scurt și cu ciocul mic (Caprimulgus europaeus). – Et. nec. Vezi definitia »

LÂNCEZEÁLĂ s. f. Stare de moleșeală trupească și sufletească; toropeală, lâncezire. ♦ Fig. Lipsă de activitate; stagnare. – Lâncezi + suf. -eală. Vezi definitia »

chíciură s. f. – Promoroacă. Bg. kićur (Conev 75; DAR); mai ales în Munt. Se confundă cu bg. kićor „ciorchine” – Der. închiciuri (var. închiciura), vb. (a se acoperi de chiciură). Cicură, s. f. (chiciură), pe care Cihac, II, 52, îl pune în legătură cu ceh. cikor, trebuie să fie o formă cu metateză a aceluiași cuvânt. Vezi definitia »

popritúră, popritúri, s.f. (reg.) 1. pădure tăiată în care este interzis accesul oamenilor; apărătură. 2. (în forma: ropritură) porțiune dintr-o pășune în care pășunatul este interzis. Vezi definitia »

ORHÉSTRĂ s.f. v. orchestră. Vezi definitia »