IHTIOGRAFÍE s. f. ihtiologie. [Pr.: -ti-o-] – Din fr. ichtyographie. Vezi definitia »

VAGÁȚIE s. f. rătăcire. (< lat. vagatio) Vezi definitia »

AEROSTÁȚIE s. f. ramură a aeronauticii care studiază construcția și zborul aerostatelor. (< fr. aérostation) Vezi definitia »

STIHÍE, stihii, s. f. 1. Fenomen al naturii care se manifestă cu o forță irezistibilă, distrugătoare. ♦ Fiecare dintre elementele considerate în concepțiile din trecut că ar sta la baza fenomenelor și corpurilor din natură. 2. (În superstiții) Duh rău personificând o forță oarbă a naturii. ♦ Fig. Himeră, nălucă. 3. (Poetic) Pustietate, singurătate, sălbăticie. – Din sl. stihija. Vezi definitia »

CONDUCTOMETRÍE s. f. Metodă electrochimică de analiză bazată pe modificarea conductivității soluției analizate. – Conductivitate + -metrie. Vezi definitia »