fáră, fáre, s.f. (înv.) neam, ginte, națiune; soi. Vezi definitia »

PODÁGRĂ, podagre, s. f. Gută localizată la membrele inferioare, afectând îndeosebi degetul mare al piciorului. – Din ngr. podághra. Vezi definitia »

circăreală, circăreli s. f. v. circ. Vezi definitia »

SEMÁNTICĂ s.f. 1. Ramură a lingvisticii care studiază sensurile cuvintelor și evoluția acestor sensuri; semasiologie. ♦ Sens lexical; (p. ext) semnificație; semantism. ◊ Semantica artei = ramură a semanticii care se ocupă cu înțelesul cuvintelor folosite în limbajul literar. 2. Parte a semioticii care studiază raportul semnelor cu obiectele semnificate. ◊ Semantica generală = curent teoretic care cercetează limbile „naturale” din punct de vedere sociologic și pragmatic. [Gen. -cii. / < fr. sémantique, cf. gr. sema – semn]. Vezi definitia »

NOSOCONIÓZĂ s. f. boală profesională produsă prin acțiunea pulberilor. (< fr. nosoconiose) Vezi definitia »