COLIMATÓR s. n. 1. dispozitiv optic pentru colimarea fasciculelor de raze. 2. instrument de vizare pentru determinarea aproximativă a unei direcții. ♦ (fam.) a lua (pe cineva) în ~ = a observa comportamentul cuiva; a persecuta (pe nedrept). (<fr. collimateur) Vezi definitia »

COMPARATÓR, comparatoare, s. n. Instrument de măsură format dintr-un șurub micrometric și două microscoape, care servește la măsurarea distanței dintre două puncte sau dintre două repere. – Din fr. comparateur. Vezi definitia »

ZÂMBITÓR, -OÁRE, zâmbitóri, -oáre, adj. ~ (Fig.) Steluță zâmbitoare. Vezi definitia »

BOR², boruri, s. n. Margine circulară (răsfrântă) care înconjură calota pălăriei. – Din fr. bord. Vezi definitia »

CLARIFICATÓR, -OÁRE, clarificatori, -oare, adj. (Rar) Care clarifică, limpezește, lămurește. – Clarifica + suf. -tor. Vezi definitia »