MUȘCĂTÓR, -OÁRE, mușcători, -oare, adj. 1. Care mușcă; care provoacă o senzație dureroasă de arsură, de usturime. 2. Fig. (Despre persoane; p. ext. despre cuvinte) Plin de ironie; malițios, caustic, înțepător. – Mușca + suf. -ător. Vezi definitia »

pufăitór, pufăitoáre, adj. (înv.) care pufăie. Vezi definitia »

CAPTÓR, captoare, s. n. Aparat electric sau electromagnetic care servește la transformarea semnalelor sonore sau optice în semnale electrice. – Din fr. capteur. Vezi definitia »

MOR interj. (De obicei repetat) Cuvânt care redă mormăitul ursului. – Onomatopee. Vezi definitia »

(referitor la contracte – obligatii contractuale) stabilit Vezi definitia »