AXONOMETRÍE s. f. 1. metodă de obținere a proiecției obiectelor din spațiu pe un plan. 2. disciplină care studiază reprezentările axonometrice. (< fr. axonométrie) Vezi definitia »

EXPLÓZIE s. f. 1. reacție fizico-chimică foarte rapidă, violentă, însoțită de degajare mare de energie, provocată de descompunerea unei substanțe explozive; detonație (2). ♦ ~ vulcanică = ieșire bruscă a lavei, a bombelor vulcanice și gazelor unui vulcan. 2. (impr.) ardere a amestecului de carburant și de aer din cilindrul unui motor cu ardere internă. 3. trecere bruscă a unui fenomen de la vechea lui calitate la una nouă, prin distrugerea calității vechi. 4. (fig.) izbucnire violentă a unui fenomen, a unui sentiment etc. ◊ creștere (bruscă) a unei populații, a cantității de informație etc. 5. a doua fază a articulării unei consoane oclusive, deschiderea bruscă a organului fonator și ieșirea aerului oprit de organe în actul imploziei. 6. (jaz) punctare foarte puternică executată la baterie. (< fr. explosion, lat. explosio) Vezi definitia »

PORIOMANÍE s.f. Dromomanie. [Pron. -ri-o-. / < germ. Poriomanie, cf. gr. poreia – mers, mania – nebunie]. Vezi definitia »

METROLOGÍE s. f. 1. ramură a fizicii care studiază unitățile de măsură și metodele de măsurare a mărimilor fizice. 2. totalitatea activităților legate de măsurători, etaloane etc. (< fr. métrologie) Vezi definitia »

INANÍȚIE s. f. Stare patologică a organismului, manifestată prin pierdere în greutate, scăderea forței fizice, amețeli etc. și cauzată de lipsa cronică de hrană. – Din fr. inanition, lat. inanitio. Vezi definitia »