datedeidentificare Vezi definitia »

CONJUGÁRE s.f. 1. Totalitatea formelor flexionare ale unui verb. ♦ Fiecare dintre categoriile în care se împart verbele după terminația infinitivului. 2. (Rar) Îmbinare, unire. 3. (Bot.) Unirea gameților în procesul de fecundare. ♦ Mod de fecundație la infuzori prin unirea temporară a doi indivizi, urmată de un schimb reciproc de substanțe nucleare. ♦ Unirea cromozomilor în timpul meiozei. [<conjuga]. Vezi definitia »

VÂNĂTOÁRE, vânători, s. f. Acțiunea de a vâna și rezultatul ei; vânat(1). ♦ Fig. Urmărire (polițienească) a unui om, pentru prinderea lui. – Lat. venatoria. Vezi definitia »

REÎNCHIRIÉRE, reînchirieri, s. f. Acțiunea de a reînchiria și rezultatul ei. [Pr.: -ri-e-] – V. reînchiria. Vezi definitia »

DECRETÁRE, decretări, s. f. (Rar) Acțiunea de a decreta și rezultatul ei. – V. decreta. Vezi definitia »