CLARITÁTE s.f. 1. Însușirea a ceea ce este clar; limpezime, limpeziciune, puritate. ♦ Calitate a sunetului sau a vocii de a răsuna distinct și precis. 2. Limpezime în gândire, în vorbire, în expunerea ideilor; expunere pe înțeles. ◊ Cu claritate = cu precizie; clar, limpede. [Cf. lat. claritas]. Vezi definitia »

RAȚIONALITÁTE s.f. Însușirea a ceea ce este rațional. [Cf. fr. rationalité]. Vezi definitia »

TANGIBILITÁTE s.f. Caracterul sau starea a ceea ce este tangibil. [Cf. fr. tangibilité]. Vezi definitia »

IMPROBITÁTE s. f. lipsă de probitate, necinste. (< fr. improbité) Vezi definitia »

TRIVIALITÁTE s.f. Însușirea a ceea ce este trivial; (spec.) vulgaritate, necuviință, nerușinare. ♦ Faptă, atitudine, vorbă etc. trivială. [Pron. -vi-a-. / cf. fr. trivialité]. Vezi definitia »