Definita cuvantului inhibitor
INHIBITÓR, -OÁRE, inhibitori, -oare, adj., s. m. 1. Adj. Care inhibă, inhibitiv. 2. S. m. Substanță chimică care, adăugat în proporții mici, poate încetini sau chiar împiedica anumite reacții chimice. ♦ Preparat sau tratament care frânează sau împiedică dezvoltarea unui agent patogen. un proces fiziologic etc. – Din fr. inhibiteur.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu inhibitor
ATOTBIRUITÓR, -OÁRE, atotbiruitori, -oare, adj. Care triumfă; triumfător. – Atot- + biruitor. Vezi definitia »
PLANCTONIVÓR, -Ă adj. planctofag. (< fr. planctonivore) Vezi definitia »
OMÓR, omoruri, s. n. Faptul de a omorî; luarea vieții cuiva; crimă, omucidere, asasinat. ♦ (Jur.) Infracțiune care constă în uciderea unei persoane. ♦ Măcel. – Din omorî (derivat regresiv). Vezi definitia »
MURMURĂTÓR, -OÁRE, murmurători, -oare, adj. Care murmură; șopotitor, susurător, murmuitor. – Murmura + suf. -ător. Vezi definitia »
FULGERĂTÓR, -OÁRE, fulgerători, -oare, adj. 1. Iute (ca fulgerul), rapid. 2. Fig. (Despre privire) Rapid; pătrunzător. – Fulgera + suf. -ător. Vezi definitia »