Definita cuvantului integra
INTEGRÁ, integrez, vb. I 1. Tranz. și refl. A (se) include, a (se) îngloba, a (se) încorpora, a (se) armoniza într-un tot. 2. Tranz. (Mat.) A calcula dintr-o funcție dată altă funcție a cărei derivată este funcția dată. ♦ A calcula soluția unei ecuații diferențiale sau a unei ecuații cu derivate parțiale. – Din fr. intégrer, lat. integrare.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu integra
usturá (-r, -át), vb. – A provoca cuiva o senzație dureroasă de înțepătură, de urzicare sau de arsură. – Mr. ustur, istr. usturu. Lat. ūstŭlāre (Densusianu, Rom., XXXIII, 288; Pușcariu 1845; REW 9097), cf. usca și it. ustolare (cors. usciá, logud. usciare), v. sp. uslar (Bierzo asturar). – Der. usturător, adj. (caustic, care ustură, picant); usturătură, s. f. (înțepătură, mîncărime, usturime); usturime, s. f. (senzație de arsură, de mîncărime); usturos, adj. (picant); usturoi (var. Trans. ustunoi), adj. (care ustură, plantă Alium sativum); usturoiță, s. f. (plantă cruciferă cu miros de usturoi, Alliaria officinalis). Vezi definitia »
ÎNVĂLURÁ, învălurez, vb. I. Tranz. A mișca în valuri, a ondula; a agita. ♦ Refl. și intranz. A face valuri. – În + valuri (pl. lui val). Vezi definitia »
CONTRACARÁ vb. tr. a se opune direct voinței sau acțiunii cuiva. (< fr. contrecarrer) Vezi definitia »
COOPERÁ, cooperez, vb. I. Intranz. A lucra împreună cu cineva, a colabora, a-și da concursul, a conlucra. – Din fr. coopérer, lat. cooperari. Vezi definitia »
AYMARA ({i}) s. m. Denumire a amerindienilor din Perú și din Bolivia, care trăiesc în jurul L. Titicaca și pe versantele estice ale Anzilor; a. fac parte din familia de limbi cu același nume; sînt de religie creștină (catolică). Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z