ASIGURATÓRIU, -IE adj. de, pentru asigurare. (< asigura + -toriu) Vezi definitia »

CHIPÍU, chipie, s. n. Un fel de șapcă (de uniformă) cu fundul rotund și tare și cu cozoroc. [Pl. și: chipíuri] – Din fr. képi. Vezi definitia »

ARTIFÍCIU, artificii, s. n. 1. Procedeu (ingenios) folosit spre a împodobi sau a modifica realitatea; podoabă (inutilă). ◊ Artificiu de calcul = procedeu prin care se ajunge la rezolvarea unui calcul pe o cale mai scurtă și mai ingenioasă decât calea obișnuită. 2. (Mai ales la pl.) Amestec de substanțe chimice (colorate) și de carburanți, folosit la semnalizări luminoase, în scop decorativ etc. ♦ Sârmă scurtă în vârful căreia se află amestecul de mai sus și care, aprins, arde cu o flacără decorativă vie, aruncând mici scântei. – Din fr. artifice, lat. artificium. Vezi definitia »

CÓNȘTIU, -IE, conștii, adj. (Latinism reg.) Conștient. – Lat. lit. conscius. Vezi definitia »

CONIÚGIU s.n. (Latinism) Unire prin căsătorie; căsătorie, mariaj. [Pron. -giu, pl. -ii, var. conjugiu s.n. / < lat. coniugium]. Vezi definitia »