SOLSTÍȚIU, solstiții, s. n. Fiecare dintre cele două momente ale anului când Soarele se află la cea mai mare înălțime față de ecuator; datele calendaristice corespunzătoare acestor momente (21 iunie și 22 decembrie), marcând ziua cea mai lungă sau cea mai scurtă din an. – Din lat. solstitium, fr. solstice. Vezi definitia »

BROTICÍU, -ÍE, broticii, adj. (Rar) Verde (ca brotacul). – Din brotac + suf. -iu. Vezi definitia »

DÓLIU s.n. Jale, tristețe, durere cauzată de moartea cuiva apropiat, de o nenorocire obștească etc.; atitudine plină de tristețe a unui om căruia i-a murit cineva. ◊ Zi de doliu = zi care amintește de un eveniment dureros; în doliu = în negru. [Pron. -liu. / cf. lat. dolium, it. doglia, fr. deuil]. Vezi definitia »

IMPRÓPRIU adj. (despre cuvinte, sensuri etc.) care nu este propriu; nepotrivit, greșit. (< fr. impropre, lat. improprius) Vezi definitia »

MALEFÍCIU s.n. (Liv.) 1. Faptă rea, greșeală voită; pagubă. 2. Farmece cu ajutorul cărora se pretindea că se vatămă recoltele, oamenii, animalele etc. [Pron. -ciu. / < lat. maleficium, fr. maléfice]. Vezi definitia »