DECROȘÁRE s.f. Acțiunea de a (se) decroșa și rezultatul ei; decroșaj. ♦ Fractură în scoarța terestră în lungul căreia unul din compartimentele rezultate este deplasat în sens orizontal. ♦ Rupere a unui aliniament arhitectonic prin retragerea sau împingerea înainte a unui element. [< decroșa]. Vezi definitia »

DISJÚNGERE, disjungeri, s. f. Acțiunea de a disjunge. – V. disjunge. Vezi definitia »

REGĂSÍRE s.f. Acțiunea de a (se) regăsi; recunoaștere, identificare. [< regăsi]. Vezi definitia »

DRĂCUÍRE, drăcuiri, s. f. Acțiunea de a (se) drăcui. – V. drăcui. Vezi definitia »

GALOPÁRE s.f. Acțiunea de a galopa și rezultatul ei. [< galopa]. Vezi definitia »