Definita cuvantului intranzitiv
INTRANZITÍV, -Ă, intranzitivi, -e, adj., s. n. (Gram.) (Verb) care nu poate fi construit cu un complement direct din cauză că acțiunea lui nu se exercită în mod nemijlocit asupra unui obiect. – Din fr. intransitif, lat. intransitivus.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu intranzitiv
supunătív, -ă, adj. (înv.; în sintagmă) mod supunătiv = modul conjuctiv. Vezi definitia »
EMISÍV, -Ă, emisivi, -e, adj. Referitor la emisiune; care are proprietatea de a emite (radiații, lumină); emițător (1). – Din fr. émissif. Vezi definitia »
MEMORATÍV, -Ă, memorativi, -e, adj. (Rar) Comemorativ. – Din fr. mémoratif. Vezi definitia »
părțițív adj. m. (înv.; despre numeral) fracționar. Vezi definitia »
PREPOZITÍV, -Ă adj. (despre un cuvânt, o particulă. 1. proclitic. 2. care se folosește ca prepoziție. (< fr. prépositif) Vezi definitia »