TURBOCAROTÍERĂ, turbocarotiere, s. f. Carotieră de construcție specială, care poate lucra la turații înalte caracteristice forajului cu turbina. [Pr.: -ti-e-] – Din fr. turbocarottière. Vezi definitia »

GORNICEÁSĂ, gornicese, s. f. (Înv. și reg.) Nevasta gornicului (1). – Din gornic + suf. -easă. Vezi definitia »

FIÓLĂ s.f. Mic flacon de sticlă închis ermetic, în care se păstrează mai ales medicamente (injectabile). ♦ Sticlă mică. [Pron. fi-o-. / < fr. fiole]. Vezi definitia »

COLPOSTENÓZĂ s. f. îngustare patologică a vaginului. (<fr. colposténose) Vezi definitia »

SLÚJBĂ, slujbe, s. f. I. 1. Îndeletnicire de oarecare durată și limitată la un orar de lucru, pe care cineva o are ca angajat la o întreprindere de stat sau particulară și care este remunerată cu o anumită sumă de bani; serviciu, funcție, post. ◊ Expr. A fi (sau a se pune) în slujba cuiva (sau a ceva) = a fi sau a se pune la dispoziția cuiva; a servi interesele cuiva sau a susține o anumită cauză. (Înv.) A-i fi cuiva de slujbă = a-i fi cuiva de folos. ♦ (Pop.) Stagiu militar. 2. (Rar) Misiune, sarcină, însărcinare. ♦ (Înv.) Serviciu făcut cuiva. II. Îndeplinire solemnă de către preot a ritualurilor prevăzute în canoanele bisericești pentru anumite ocazii și sărbători; oficiere; serviciu religios, serviciu divin. – Din sl. služĩba. Vezi definitia »