VIGÍL, -Ă I. adj. care veghează; atent, deștept, treaz. II. s. m. membru al gărzii instituite în Roma antică de Augustus, pentru siguranța cetății în timpul nopții și paza contra incendiilor. (< fr. vigile, lat. vigil) Vezi definitia »

INDEROGÁBIL, -Ă adj. (despre legi, regulamente etc.) care nu permite derogări. (< in¹- + derogabil) Vezi definitia »

LICHIDÁBIL, -Ă adj. Care poate fi lichidat. [Cf. fr. liquidable]. Vezi definitia »

INEPUIZÁBIL, -Ă adj. (Adesea fig.) Interminabil; de neepuizat; (p. ext.) extrem de bogat. [Pron. -pu-i-. / cf. fr. inépuisable]. Vezi definitia »

UTÍL, -Ă, utili, -e, adj. Care poate servi la ceva, care este folositor, necesar. ◊ Loc. adv. În timp util = la timp, la momentul oportun. ♦ (Substantivat, n.) Ceea ce servește, folosește la ceva. – Din fr. utile, lat. utilis. Vezi definitia »