Definita cuvantului ispravă
ISPRÁVĂ, isprăvi, s. f. 1. Faptă, treabă, acțiune dusă (cu bine) până la capăt, îndeplinită cu succes; p. ext. aventură. ◊ Loc. adj. De ispravă = (despre oameni) cumsecade, vrednic; (despre acțiuni) bun, remarcabil. De nici o (sau nici de o) ispravă = care nu e bun de nimic, care nu inspiră încredere. ♦ (Ir.) Poznă, năzdrăvănie. 2. Rezultat bun obținut în urma unor eforturi; succes, reușită, izbândă. ◊ Expr. Fără nici o (sau vreo) ispravă = fără nici un rezultat; zadarnic. – Din sl. isprava, bg. izprava.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu ispravă
FÚNGĂ, fungi, s. f. Parâmă din grupul manevrelor curente ale unei nave cu pânze care se folosește la ridicarea și la coborârea unei vele. – Cf. it. fionco. Vezi definitia »
DILIGÉNȚĂ2, diligențe, s. f. (Livr.) Sârguință, osteneală; zel. promptitudine. – Din lat. diligentia, fr. diligence. Vezi definitia »
DENTÍNĂ s. f. Substanță proteică, bogat mineralizată, care formează masa principala a dintelui; ivoriu. – Din fr. dentine. Vezi definitia »
OBSÍGĂ s. f. Numele mai multor specii de plante erbacee asemănătoare cu ovăzul, cultivate pentru nutreț (Bromus și Brachypodium). – Din bg. obsila, scr. ovsika. Vezi definitia »
RULÚRĂ s.f. Boală a arborilor constând în dezlipirea straturilor lemnoase; crăpătură inelară. [< fr. roulure]. Vezi definitia »