Definita cuvantului istoriografie
ISTORIOGRAFÍE, istoriografii, s. f. 1. Știință auxiliară a istoriei care se ocupă cu studiul evoluției concepțiilor istorice și al operelor istorice. 2. Totalitatea scrierilor istorice (dintr-o țară, dintr-o anumită perioadă de timp, cu privire la o anumită problemă etc.). [Pr.: -ri-o-] – Din fr. historiographie.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu istoriografie
PALÓTIE, palotii, s. f. (Reg.) Istorioară hazlie; snoavă. ♦ Șotie, poznă, boroboață. – Et. nec. Vezi definitia »
TAXOCENOLOGÍE s.f. Ramură a taxonomiei care se ocupă cu clasificarea grupărilor naturale de plante și animale. [Cf. fr. taxicénologie < fr. taxis – ordine, koinos – în comun, logos – știință]. Vezi definitia »
BĂDĂRĂNÍE, bădărănii, s. f. Atitudine, faptă sau vorbă de bădăran; mitocănie, grosolănie, mojicie. – Bădăran + suf. -ie. Vezi definitia »
DECALVÁȚIE s. f. 1. calviție. 2. pedeapsă în vechiul drept prin care se rădea capul condamnaților. (< lat. decalvatio, fr. décalvation) Vezi definitia »
sépie (-ii), s. f. – 1. Moluscă marină (Sepia officinalis). – 2. Vopsea, culoare cafeniu-închis. – 3. Desen colorat cafeniu-închis. Lat. sepia (sec. XIX). Vezi definitia »