muhafíz (muhafízi), s. m. – Comandant de fortăreață sau de închisoare. Tc. (arab.) muhafiz „gardă” (Șeineanu, III, 84). Sec. XVIII, înv. Vezi definitia »

IZ, izuri, s. n. Miros deosebit, specific, aromă particulară. ♦ Spec. Miros (și gust) neplăcut. – Din magh. íz. Vezi definitia »

BRIZBÍZ, brizbize, s. n. Perdeluță (transparentă) care acoperă numai partea de jos a ferestrei. ♦ (La pl.) Volănașe, panglicuțe, dantele și alte artificii vestimentare femeiești. [Pl. și: brizbizuri] – Din fr. brise-bise. Vezi definitia »

PREAVÍZ s.n. Aviz, înștiințare făcută anticipat; (spec.) înștiințare prin care i se anunță anticipat unui salariat desfacerea contractului de muncă la expirarea unui termen anumit; salariu plătit celui concediat pentru intervalul de timp prevăzut în această înștiințare. [Pl. -zuri, -ze. / < fr. préavis]. Vezi definitia »

TIZ, -Ă, tizi, -e, s. m. și f. Persoană care poartă același nume cu alta, considerată în raport cu aceasta; omonim (2). – Din sl. tizŭ. Vezi definitia »