PLÍCĂ s. f. 1. îndoitură, cută a unei formații anatomice. 2. manșetă prin îndoire înăuntru. (< fr. plique, lat. plica) Vezi definitia »

FITOCENÓZĂ, fitocenoze, s. f. Asociație de plante care trăiesc într-un anumit mediu și sunt condiționate de anumiți factori fizici, geografici și biologici. – Din fr. phytocénose. Vezi definitia »

BIOSINTÉZĂ s. f. sinteză a unui compus organic la nivelul celulei vii. (< fr. biosynthèse, engl. biosynthesis) Vezi definitia »

podágră (podágre), s. f. – Gută. – Var. înv. podagrie, podalghie. Ngr. ποδάγρα (Murnu 46), var. din gr. ποδαλγία. – Der. podăgrios, adj. (bolnav de gută). Sec. XVII, înv. După Rosetti, Studii ling., 29, ar fi împrumut din pol. podagra. Vezi definitia »

HIPEROSTÓZĂ s.f. (Med.) Dezvoltare anormală a unei zone osoase. [< fr. hyperostose]. Vezi definitia »