CARBONATÁRE s. f. 1. reacție chimică de transformare a hidroxizilor de carbon în carbonați, cu participarea bioxidului de carbon. 2. operația de tratare cu bioxid de carbon a zemurilor la fabricarea zahărului, pentru purificare. (< carbonata) Vezi definitia »

pișătoáre, pișătóri, s.f. (înv.) 1. loc ascuns unde cineva poate urina. 2. (reg.) pișatul vitelor din gunoi; mustăreață, musteală, pișălău. 3. (reg.) bășica udului (la porc). 4. (reg.) cascadă mică. Vezi definitia »

SUPLINÍRE, supliniri, s. f. Acțiunea de a suplini și rezultatul ei; înlocuire, completare; p. ext. loc, funcție de suplinitor (la o catedră). – V. suplini. Vezi definitia »

CIUMÁRE s. f. (Bot.; reg.) Ciumărea. Vezi definitia »

RAVITALIÉRE s.f. Acțiunea de a ravitalia. [Pron. -li-e-. / < ravitalia]. Vezi definitia »