Definita cuvantului împăciuitorism
ÎMPĂCIUITORÍSM s. n. Atitudine de împăcare, de conciliere a unor divergențe; încercare de aplanare a conflictelor sociale, ideologice etc. ♦ P. gener. Îngăduință exagerată față de greșelile cuiva. [Pr.: -ciu-i-] – Împăciuitor + suf. -ism.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu împăciuitorism
ARGOTÍSM s.n. Cuvânt, expresie argotică. (< fr. argotisme)
Vezi definitia »
MIOPÍSM s. n. miopie (1). (< fr. myopisme) Vezi definitia »
INDETERMINÍSM s. n. concepție filozofică care respinge determinismul, contestă principiul cauzalității, legitatea obiectivă a fenomenelor naturale. (< fr. indéterminisme) Vezi definitia »
ONIRÍSM s.n. (Liv.) Halucinație, delir care se înrudește cu visul; aiurare. ♦ Structură estetică rezultată din fluxul spontan al conștiinței și opusă celei realiste. [< fr. onirisme]. Vezi definitia »
BICAMERALÍSM s.n. Doctrină care susține bicamerismul. [< fr. bicaméralisme]. Vezi definitia »