SCÂRȚÂÍT¹ s. n. Faptul de a scârțâi, zgomot sau sunet ascuțit, strident care se produce prin frecare, deplasare, apăsare etc.; scârțâială, scârțâitură. ♦ Sunet sau serie de sunete stridente scoase de un instrumentist fără talent care cântă la un instrument cu coarde. – V. scârțâi. Vezi definitia »

BIOTÍT (‹ fr. {i}) s. n. Mică feromagneziană, de culoare brun-verzuie pînă la neagră, cu luciu sticlos sau sidefos semimetalic și aspect de mase compacte foioase-solzoase. Se formează în filoanele pegmatitice și reprezintă un constituient important al celor mai multe roci magnetice acide și intermediare. Este utilizat ca material sclipitor la fabricarea mortarului. Vezi definitia »

BRĂHNÍT s. n. Faptul de a brăhni; sunetul pe care îl scot căpriorii și căprioarele când se sperie. Vezi definitia »

VRĂJÍT, -Ă, vrăjiți, -te, adj. 1. (În basme și în superstiții) Aflat sub puterea unei vrăji; fermecat. 2. Fig. Plin de farmec; încântător, fermecător, atrăgător. – V. vrăji. Vezi definitia »

VÂRTOJÍT, -Ă, vârtojiți, -te, adj. (Reg.) Învârtoșat. – Din vârtos. Vezi definitia »