STRÂMTOÁRE, strâmtori, s. f. 1. Loc strâmt, îngust, între munți sau între dealuri; defileu, trecătoare. ♦ P. gener. Loc îngust. 2. Fâșie îngustă de apă care leagă două mări sau oceane și se află între două porțiuni de uscat apropiate. 3. Faptul de a fi strâmt. 4. Fig. Situație grea, stânjenitoare (datorită lipsei de bani); încurcătură, jenă (financiară). – Strâmt + suf. -oare. Vezi definitia »

IMPORTÁRE, importări, s. f. Acțiunea de a importa¹. – V. importa¹. Vezi definitia »

taxatoare, taxatoare s. f. (intl.) prostituată. Vezi definitia »

îngrășătoáre s. f., pl. îngrășători Vezi definitia »

DINȚÁRE, dințări, s. f. Acțiunea de a dința și rezultatul ei. ♦ (Concr.) Totalitatea dinților unui obiect. – V. dința. Vezi definitia »