Definita cuvantului împrejurime
ÎMPREJURÍME, împrejurimi, s. f. Locul sau ținutul dimprejur; preajmă, vecinătate, împrejmuire (3). – Împrejur + suf. -ime.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu împrejurime
Grasime extrasa din lapte si folosita ca aliment. Vezi definitia »
1 nume de persoana de origine turca (pronume personal gen masculin nr singular)
2 specie de gandac extrem de veninos
3 organul de inmultire la gandaci Vezi definitia »
stârpíme s.f. (înv.) sterilitate. Vezi definitia »
stréme1, stréme, s.f. (înv.) unitate de măsură pentru suprafețe de pământ, echivalentă cu 10 ari. Vezi definitia »
OKUMÉ s.n. Arbore din Africa ecuatorială, cu lemn roz, folosit pentru contraplacaje. [< fr. okoumé < cuv. gabonez]. Vezi definitia »