scordoleá (-éle), s. f. – Sos tradițional, pe bază de usturoi și nuci. – Mr. (scurdhame). Ngr. σϰορδαλιά, din gr. σϰόροδον „usturoi” (Cihac, II, 697; Gáldi 249), mr., din ngr. σϰορδάμι. Vezi definitia »

páișpelea (= paisprezecelea) num. ord. (f. paișpea) Vezi definitia »

poamă rea expr. persoană cu deprinderi urâte. Vezi definitia »

surceá (-éle), s. f. – Așchie, vreasc, gătej. – Var. surcel. Mr. surțel, surțeao, megl. surțǫl. Lat. surcellus, var. vulgară a lui surcŭlus „creangă” (Cihac, I, 271; Koerting 9280; Densusianu, Rom., XXXIII, 287; Pușcariu 1699; Iordan, Dift., 134; REW 8472), păstrat și în it. din N sursel, sciorscel (Battisti, V, 3556). Rezultatul normal este surcel, de la al cărui pl. s-a format sing. actual. – Der. surceli, vb. (a tăia lemne, a strînge surcele). Vezi definitia »

ACÍLEA adv. v. aici. Vezi definitia »