Definita cuvantului încordător
ÎNCORDĂTÓR, încordătoare, s. n. (Reg.) Întorcător al războiului de țesut. ♦ Întinzător al coardei ferăstrăului; cordar. – Încorda + suf. -ător.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu încordător
AEROGLISÓR s.n. Ambarcație acvatică cu pernă de aer, a cărei înaintare este asigurată de motoare cu elice asemenea celor de avion. [< fr. aéroglisseur]. Vezi definitia »
scămătór, scămătoáre, s.n. (reg.) unealtă cu care se freacă pielea de oaie pentru a o curăța de lână și pentru a o întrebuința ca învelitoare pentru brânza de burduf. Vezi definitia »
LĂCUȘÓR, lăcușoare, s. n. Diminutiv al lui lac1; lăculeț. [Var.: lăcșór s. n.] – Lac1 + suf. -ușor. Vezi definitia »
DECLANȘATÓR, -OÁRE I. adj. care declanșează. II. s. n. dispozitiv acționat mecanic, electric etc., care suprimă sau declanșează un mecanism; declanșor. (< declanșa + -tor) Vezi definitia »
SUPLINITÓR, -OÁRE, suplinitori, -oare, adj., s. m. și f. 1. Adj. (Adesea substantivat) Care suplinește (1) într-o funcție, într-o muncă. 2. S. m. și f. Cadru didactic care nu e titularizat. – Suplini + suf. -tor. Vezi definitia »