INDICANURÍE, indicanurii, s. f. (Fiziol.) Prezență a indicanului în urină; cantitate de indican prezentă în urină. – Din fr. indicanurie. Vezi definitia »

CARFOLOGÍE s.f. Agitație a degetelor unui bolnav care pare că vrea să pipăie obiecte mici. [Gen. -iei. / < fr. carphologie, cf. gr. karphos – sticlă, legein – a culege]. Vezi definitia »

ACROESTEZÍE s. f. creștere a sensibilității la extremitățile membrelor. (< engl. acroesthesia) Vezi definitia »

ÎNCORPORÁȚIE, încorporații, s. f. Încorporare. [Var.: incorporáție s. f.] – Din fr. incorporation. Vezi definitia »

CONVÉNȚIE, convenții, s. f. 1. Înțelegere, acord între două sau mai multe state, instituții sau persoane cu privire la anumite probleme sau la anumite obiective. ♦ (Jur.) Contract; denumire dată unor tratate internaționale. ♦ (În artă) Înțelegere tacită de a admite unele procedee sau ficțiuni. 2. (La pl.) Deprinderi stabilite prin tradiție. [Var.: convénțiune s. f.] – Din fr. convention, lat. conventio, -onis. Vezi definitia »