Definita cuvantului îndrumător
ÎNDRUMĂTÓR, -OÁRE, îndrumători, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care îndrumează, orientează; călăuzitor. ♦ (Substantivat, n.) Lucrare care îndrumează într-un domeniu; îndrumar. – Îndruma + suf. -ător.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu îndrumător
LOCȚIITÓR, -OÁRE, locțiitori, -oare, s. m. și f. Persoană care ține locul alteia într-o funcție și îndeplinește o parte din îndatoririle acesteia. [Pr.: -ți-i-] – Loc + țiitor (după fr. lieutenant). Vezi definitia »
STÂLPȘÓR s. m. v. stâlpișor. Vezi definitia »
DEVELOPATÓR s. m. 1. reactiv chimic folosit la developare; developant (1); revelator. 2. substanță care sintetizează direct pe fibra unei țesături anumiți coloranți. (< fr. développateur) Vezi definitia »
zbenguitór (rar) (-gu-i-) adj. m., pl. zbenguitóri; f. sg. și pl. zbenguitoáre Vezi definitia »
DETENTÓR1 s. m. (jur.) persoană care deține un lucru; deținător. (< fr. détenteur) Vezi definitia »