Definita cuvantului înfăptuire
ÎNFĂPTUÍRE, înfăptuiri, s. f. Acțiunea de a înfăptui și rezultatul ei; realizare, îndeplinire; (concr.) operă realizată. – V. înfăptui.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu înfăptuire
LEGITIMÁRE s.f. Acțiunea, faptul de a (se) legitima. ♦ (Spec.) Recunoaștere a unui copil. [< legitima]. Vezi definitia »
CONTEMPLÁRE, contemplări, s. f. Acțiunea de a (se) contempla. ♦ Atitudine de meditație sau de privire, de observare pasivă a fenomenelor, opusă atitudinii active. ◊ Contemplare vie = percepere nemijlocită, concretă a lucrurilor și a fenomenelor naturii, care apare în procesul interacțiunii dintre om și lumea înconjurătoare și care dă oamenilor, pe baza practicii, o justă reflectare a însușirilor obiectelor; intuire vie. – V. contempla. Vezi definitia »
SONDÁRE s.f. Acțiunea de a sonda și rezultatul ei; sondaj; (fig.) cercetare, investigație. [< sonda]. Vezi definitia »
FEDERALIZÁRE, federalizări, s. f. Acțiunea de a se federaliza și rezultatul ei. – V. federaliza. Vezi definitia »
PROPAGÁRE s.f. 1. Acțiunea de a (se) propaga și rezultatul ei; răspândire, transmitere; propagație. 2. Fenomen fonetic constând în transmiterea parțială a vibrațiilor unui sunet dintr-un cuvânt și în repetarea sunetului în alt cuvânt. [< propaga]. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z