SEMNALIZÁRE s. f. 1. acțiunea de a semnaliza. ◊ indicare a parcursului unui drum către o localitate prin plantarea de panouri indicatoare. ◊ plantare de balize în puncte geodezice în vederea măsurării cu teodolitul. 2. noțiune în neurofiziologie introdusă de Pavlov, activitatea emisferelor cerebrale prin care diferite însușiri ale mediului, asociindu-se cu stimuli ce declanșează anumite reacții înnăscute, pot deveni semnale ale acestor stimuli, declanșând reacțiile corespunzătoare. (< semnaliza) Vezi definitia »

RĂSPICÁRE, răspicări, s. f. (Înv.) Faptul de a răspica. – V. răspica. Vezi definitia »

SPECIALIZÁRE s.f. Acțiunea de a (se) specializa și rezultatul ei. [Pron. -ci-a-. / < specializa]. Vezi definitia »

ÎNTRERÚMPERE s. f. v. întrerupere. Vezi definitia »

VASODILATÁRE, vasodilatări, s. f. Vasodilatație. – Din vasodilatație. Vezi definitia »