Definita cuvantului înfurcătură
ÎNFURCĂTÚRĂ s. f. v. înfurcitură.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu înfurcătură
NĂSCOCEÁLĂ, născoceli, s. f. (Rar) Născocire. – Născoci + suf. -eală. Vezi definitia »
NÁMILĂ, namile, s. f. Ființă sau lucru foarte mare; matahală, colos. ♦ Ființă fantastică de mărime enormă și de obicei cu înfățișare îngrozitoare. – Et. nec. Vezi definitia »
TUMORÉTĂ s. f. tumoare mică. (< fr. tumorette) Vezi definitia »
ANDROPÁUZĂ s.f. (Biol.) Diminuare a activității genitale la bărbat, începând de la o anumită vârstă; climacteriu masculin. [< fr. andropause]. Vezi definitia »
CORESPONDÉNȚĂ s. f. I. 1. schimb de scrisori între persoane, instituții etc.; totalitatea acestor scrisori. ◊ conținutul unei scrisori. 2. relatare asupra faptelor petrecute într-o localitate, într-o țară etc. făcută de corespondentul unui ziar. II. 1. raport, legătură între lucruri, fenomene etc.; afinitate care leagă părți ale unui întreg; concordanță, armonie. 2. (mat.) relație între două mulțimi, conform căreia fiecare element al uneia este pus în legătură cu unul sau mai multe elemente din cealaltă. 3. raport constant existent între două fenomene de ordin lingvistic din idiomuri diferite sau din etape diferite ale aceluiași idiom. ♦ ă timpurilor = concordanța timpurilor. (< fr. correspondance) Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z