Definita cuvantului înfurci
ÎNFURCÍ, înfúrc, vb. IV. (Rar) 1. Refl. A se bifurca. 2. Refl. recipr. A se certa, a se încăiera. [Var.: înfurcá vb. I] – În + furcă.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu înfurci
poznáci, -ce, adj. (reg.) poznaș. Vezi definitia »
DICHÍCI, dichiciuri, s. n. (Reg.) Unealtă folosită în cizmărie pentru a face desene pe talpa, pe căputa etc. încălțămintei. – Din magh. dikics. Vezi definitia »
CINZÉCI num. card. v. cincizeci. Vezi definitia »
BERNEVÍCI s. m. pl. v. berneveci. Vezi definitia »
STÂRCÍ, stârcésc, vb. IV. (Pop.) 1. Refl. A se strânge, a se ghemui (de frig). 2. Intranz. A amorți, a înțepeni stând, așteptând undeva. 3. Tranz. A strivi un fruct. ◊ Refl. Mărul s-a stârcit. – Din stârc. Vezi definitia »