cadástru (cadástre), s. n. – Totalitatea lucrărilor tehnice de determinare a unor proprietăți funciare. Fr. cadastre, din it. catast(r)o, care provine din ngr. ϰατάστηχον (› rom. catastif). Cf. REW 1762a. – Der. cadastra, vb.; cadastral, adj. Vezi definitia »

BALÚSTRU, baluștri, s. m. 1. Fiecare dintre stâlpii mici (de lemn, de piatră etc.) fasonați care formează împreună o balustradă sau un parmalâc. 2. Compas alcătuit dintr-un braț care se poate roti în jurul axei reprezentate de celălalt braț, folosit pentru trasarea cercurilor cu rază foarte mică. [Var.: balústră s. f.] – Fr. balustre. Vezi definitia »

SENSITOMÉTRU s.n. Instrument pentru determinarea sensibilității materialului fotografic. [< fr. sensitomètre]. Vezi definitia »

HIDROCÉNTRU s.n. Regiune geografică bogată în ape și în energie hidraulică. [< fr. hydrocentre]. Vezi definitia »

DINAMÉTRU s. n. aparat pentru determinarea grosismentului lunetelor. (< fr. dynamètre) Vezi definitia »