CENUȘĂRÍT s. n. Operație de tratare a pieilor cu lapte de var și cu leșie de cenușă, pentru a le curăța de păr. – Cenușă + suf. -ărit. Vezi definitia »

CERCUÍT s. n. Faptul de a cercui. – V. cercui. Vezi definitia »

ISMAILÍT s. m. membru al unei secte de musulmani șiiți, de un fanatism extrem. (< fr. ismailite) Vezi definitia »

ZAHARÍT, -Ă, adj. v. zăhărit. Vezi definitia »

ANIONÍT, anioniți, s. m. Substanță schimbătoare de ioni, de obicei rășină naturală sau sintetică, care reține anionii dintr-o soluție; rășină anionactivă. [Pr.: -ni-o-] – Din fr. anionite. Vezi definitia »