Definita cuvantului îns
ÎNS, ÎNSĂ, înși, înse, pron. 1. (Pronume personal, azi art., precedat de prep. „întru”, „printru”) El, ea, dânsul, dânsa. 2. (Pronume de întărire, de obicei adjectival, astăzi numai la f. pl.) Însuși. Ele însele. – Lat. ipsus, ipsa (= ipse, ipsa).
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu îns
ÎNADÍNS adv. Cu un anumit scop, anume, intenționat. – În + adins. Vezi definitia »
AFRIKÁANS s.n. (Lingv.) Varietate a limbii olandeze, vorbită de afrikaanderi în sudul Africii. [< fr. afrikaans]. Vezi definitia »
atins,-ă, atinși, -se adj. 1. furat. 2. bătut. 3. beat. 4. nebun Vezi definitia »
PRELÍNS, -Ă, prelinși, -se, adj. (Despre păr sau pene) Neted, lucios și lipit de corp, lipsit de ondulații; (despre ființe) cu părul sau penele netede, lucioase și lipite de corp; foarte lins. – V. prelinge. Vezi definitia »
subatíns, subatínsă, adj. (înv.; despre subiecte, probleme abordate) care este menționat în treacăt. Vezi definitia »