TĂLĂZUÍT, -Ă, tălăzuiți, -te, adj. (Despre apa mării și a râurilor) Ridicat în talazuri. – V. tălăzui. Vezi definitia »

DINȚĂRÍT s. n. (Glumeț) Bir pe care urma să-l plătească cineva celui pe care l-a ospătat, pentru osteneala acestuia de a mesteca cu dinții. – Dinte + suf. -ărit (după tc. diș-parasi „bani de dinți”). Vezi definitia »

ABDERÍT s.m. (Livr.) Om simplu. [Cf. germ. Abderit < Abdera, oraș antic din Tracia]. Vezi definitia »

TEORISÍT adj. v. teorisi. [Sinonime] Vezi definitia »

sofít, sofíte, s.n. (înv. și reg.) tavan ornamental. Vezi definitia »