prididít, prididítă, adj. 1. (înv.; în forma: pridădit) care a fost dat, predat pe mâna cuiva. 2. (pop.) care este năpădit, copleșit, depășit. Vezi definitia »

cazăl-pelit s.m. (reg., înv.) ștejar roșu. Vezi definitia »

BĂHNÍT, -Ă, băhniți, -te, adj. (Reg., despre apă) Stătut, clocit. – Din bahnă + suf. -it. Vezi definitia »

FĂȚUÍT², -Ă, fățuiți, -te, adj. (Despre obiecte) Cu suprafața netezită, lustruită, cu aspect frumos; (despre suprafața unei construcții) cu tencuiala netezită. – V. fățui. Vezi definitia »

SANIDINÍT s. n. Rocă magmatică formată în cea mai mare parte din sanidin și care conține minerale rare. – Din fr. sanidinite. Vezi definitia »