Definita cuvantului însăilătură
ÎNSĂILĂTÚRĂ, însăilături, s. f. Cusătură provizorie, cu împunsături rare. – Însăila + suf. -ătură.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu însăilătură
țâțoancă, țâțoance s. f. (pop.) v. țâță (1). Vezi definitia »
GHIÓȘĂ s. f. daltă fină pentru gravarea pe pietre litografice și pe plăci metalice. (< fr. guilloche) Vezi definitia »
TIGRÉSĂ s.f. (Liv.) Tigroaică. [< fr. tigresse]. Vezi definitia »
TARTÁNĂ s. f. mică navă de luptă și de comerț, în Marea Mediterană. (< fr. tartane, it. tartana) Vezi definitia »
RETICÉNȚĂ s.f. Omisiune voită, ocolire a unui lucru care trebuie spus; reținere, atitudine reținută, rezervată într-o anumită chestiune. ♦ Figură de stil prin care cineva își întrerupe deodată șirul gândirii pentru a trece la o altă idee, lăsând numai să se înțeleagă ceea ce ar fi voit să spună. [< fr. réticence, cf. lat. reticentia]. Vezi definitia »