LATÍN, -Ă, latini, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care făcea parte din populația de bază a vechiului ținut Latium din Italia sau era originară de acolo. 2. Adj. Care aparține latinilor (1) sau Latiumului, privitor la latini sau la Latium; p. ext. care se referă la limba și la literatura romanilor sau care aparține acestora; latinesc. ◊ Limba latină (și substantivat, f.) = limba indo-europeană vorbită de romani. – Din lat. latinus, fr. latin. Vezi definitia »

din tc. hançer Vezi definitia »

NÁNGHIN s.n. v. nanchin. Vezi definitia »

REZISTÍN s. n. aliaj de cupru, mangan și fier, foarte rezistent la coroziune și cu rezistivitate mare. (< germ. Resistin) Vezi definitia »

vagín (organ) s. n., pl. vagíne / vagínuri Vezi definitia »