ELECȚIÚNE, elecțiuni, s. f. (Rar) Alegere. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. élection, lat. electio, -onis. Vezi definitia »

DEZERȚIÚNE s.f. Dezertare. [Pron. -ți-u-. / < fr. désertion]. Vezi definitia »

INTERVIZIÚNE s. f. sistem de transmitere a programelor de televiziune între țările socialiste. (< fr. intervision) Vezi definitia »

CONFORMAȚIÚNE s.f. v. conformație. Vezi definitia »

EXPANSIÚNE s. f. 1. creștere a volumului unui gaz, al unui sistem fizico-chimic; destindere (3), detentă (1). 2. extindere a dominației, a sferei de influență politică și economică a unei țări asupra altei țări. 3. (lingv.) procedeu prin care o unitate sintactică de nivel inferior este transformată într-o unitate de nivel superior; transformare a unei părți de propoziție în propoziție subordonată. ◊ orice element adăugat unui enunț, care nu modifică raporturile și funcția elementelor preexistente. 4. (fig.) expansivitate, exuberanță, vioiciune; comunicativitate. (< fr. expansion, lat. expansio) Vezi definitia »