Definita cuvantului întrevorbire
ÎNTREVORBÍRE, întrevorbiri, s. f. (Înv. și reg.) Convorbire. – Între1- + vorbire.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu întrevorbire
AUTOCONTEMPLÁRE s.f. Acțiunea de a se autocontempla. [< autocontempla]. Vezi definitia »
Care are o evolutie lenta si nu poate fi asa de usor inlaturat Vezi definitia »
DEBAVURÁRE s.f. Acțiunea de a debavura și rezultatul ei. [< debavura]. Vezi definitia »
RESUSCITÁRE, resuscitări, s. f. Acțiunea de a resuscita și rezultatul ei. – V. resuscita. Vezi definitia »
STĂPÂNÍRE, stăpâniri, s. f. Acțiunea de a (se) stăpâni și rezultatul ei. 1. Proprietate, posesiune. 2. Domnie, suveranitate; conducere, guvernare; dominație. ◊ Expr. A avea stăpânire asupra cuiva = a avea autoritate, ascendent moral asupra cuiva; a domina, a conduce. ♦ Putere, autoritate de stat; persoanele care reprezintă această autoritate. 3. Fig. Înfrânare, dominare a propriilor porniri, sentimente, etc. ◊ Expr. Stăpânire de sine = calm, sânge rece, cumpăt. – V. stăpâni. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z