Definita cuvantului întrolocare
ÎNTROLOCÁRE s. f. (Reg.) Acțiunea de a (se) întroloca și rezultatul ei. [Var.: întrulocáre, întorlocáre s. f.] – V. întroloca.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu întrolocare
VORBÍRE, vorbiri, s. f. 1. Acțiunea de a vorbi și rezultatul ei; folosire a limbii în procesul de comunicare între membrii unei anumite colectivități; vorbit1. ♦ Limbaj. ◊ Vorbire sintetică = vorbire generată de un sintetizator de vorbire. ♦ Fel de a vorbi, mod de a se exprima. 2. Limbă, grai. 3. (Înv.), Cuvânt; mențiune. – V. vorbi. Vezi definitia »
CIANURÁRE s.f. 1. Procedeu industrial de extragere a metalelor nobile din minereurile sărace cu soluții alcaline de cianură de sodiu. 2. V. cianizare. [< cianura]. Vezi definitia »
ÎNGUSTÁRE s. f. Acțiunea de a (se) îngusta și rezultatul ei. – V. îngusta. Vezi definitia »
ANTIFONÁRE, antifonări, s. f. Acțiunea de a antifona și rezultatul ei; insonorizare. (din antifona) Vezi definitia »
EXPIÉRE, expieri, s. f. (Livr.) Acțiunea de a expia și rezultatul ei; expiație, ispășire. [Pr.: -pi-e-] – V. expia. Vezi definitia »