CONDENSÓR, condensoare, s. n. Dispozitiv al unui instrument optic care servește la concentrarea și dirijarea luminii într-o direcție determinată. – Din fr. condenseur. Vezi definitia »

cărătór, cărătóare, s.n. (reg.) butoi în care se pun prunele la frământat; zăcătoare. Vezi definitia »

ELIBERATÓR, -OÁRE adj. (adesea s.) Care eliberează; dezrobitor. [< elibera + -tor]. Vezi definitia »

RESPINGĂTÓR, -OÁRE, respingători, -oare, adj. Care respinge; spec. care inspiră dezgust, aversiune, silă. ◊ Pompă aspiratoare-respingătoare = pompă cu piston în care lichidul aspirat în cilindru este pompat la o anumită înălțime prin presiunea exercitată de piston. – Respinge + suf. -ător. Vezi definitia »

VECTÓR s.m. Mărime matematică sau fizică definită printr-o valoare numerică, o direcție și un sens, reprezentată grafic printr-un segment de dreaptă. // adj. Rază vectoare = segment de dreaptă care pornește dintr-un sistem de coordonate polare către un punct. // (În forma vecto-) Element prim de compunere savantă cu semnificația „linie de forță”, „(referitor la) vector”. [Acc. și véctor. / < fr. vecteur, cf. lat. vector]. Vezi definitia »