Definita cuvantului înțelept
ÎNȚELÉPT, -EÁPTĂ, înțelepți, -te, adj. 1. (Adesea substantivat) Care este înzestrat cu înțelepciune, care are mintea clară; cuminte, deștept. ♦ (Substantivat) Filozof (antic). ♦ (Despre înfățișarea, acțiunile sau manifestările cuiva) Care exprimă înțelepciune; izvorât din înțelepciune. 2. Prevăzător, chibzuit, stăpânit. – Lat. intellectus.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu înțelept
GLIPT- v. glipto-. Vezi definitia »
SEPT s.n. (Anat.) Perete despărțitor al unei cavități. ♦ Sept nazal = perete cartilaginos-osos care desparte fosele nazale. [< germ. Septum]. Vezi definitia »
RUPT1 s.n. ~ 2. (În loc.) (Nici) În ruptul capului = ~ . Cu ruptul sau cu rupta = cu ridicata, cu toptanul, cu ghiotura; ~ . Pe rupte sau pe ruptele(a) = cu mare intensitate, din răsputeri, pe brânci. Muncește pe rupte. [Forme gramaticale: ~ , ruptelea] Vezi definitia »
PREZÚMPT, -Ă, prezumpți, -te, adj. (Înv.) Presupus, socotit. – Lat. lit. praesumptus. Vezi definitia »
senator de drept expr. (sport) jucător care, grație valorii și seriozității sale, este permanent titular în echipa de bază. Vezi definitia »