PRICÍRE, priciri, s. f. (Înv. și reg.) Faptul de a se prici²; ceartă, sfadă. – V. prici². Vezi definitia »

INCARBONIZÁRE s. f. v. încarbonizare. Vezi definitia »

MANȘONÁRE, manșonări, s. f. (Tehn.) Acțiunea de a manșona. – V. manșona. Vezi definitia »

MINÁRE¹, minări, s. f. Acțiunea de a mina și rezultatul ei. – V. mina. Vezi definitia »

ALINIÉRE s.f. 1. Acțiunea de a (se) alinia și rezultatul ei. 2. Linie de așezare a limitelor unei străzi, a unei piețe publice etc. ♦ Operație de jalonare a unui aliniament. 3. (la pl.) Monumente cu caracter religios frecvente în epoca bronzului în Franța, în Anglia etc., constând din șiruri drepte, paralele, de blocuri mari de piatră cioplită, înfipte vertical în pământ la intervale regulate. [< alinia, după fr. alignement]. Vezi definitia »