INVOLÚȚIE s.f. 1. Transformare regresivă a unui organ sau organism. ♦ Revenire a unui organism la starea lui normală; situația unui organ întors înăuntru. 3. (Mat.) Transformare biunivocă a unei mulțimi în ea însăși; omografie reciprocă. 4. (Fil.) Trecerea de la eterogen la omogen, de la multiplu la unitate. 5. (Geol.) Ondulație a unor strate subțiri de sedimente sau roci detritice care apar sub influența acțiunii înghețului. [Gen. -iei, var. involuțiune s.f. / cf. fr. involution, lat. involutio]. Vezi definitia »

INSTITUTIE SCOLARA PARTICULARA, IN IN SISTEMUL EDUCATIV DIN TRECUT Vezi definitia »

HEMATOSPERMÍE s.f. Prezență a sângelui în spermă; hemospermie. [Gen. -iei. / < fr. hématospermie, cf. gr. haima – sânge, sperma – sămânță]. Vezi definitia »

HIPOPLAZÍE s. f. dezvoltare incompletă a unui țesut sau organ. (< fr. hypoplasie) Vezi definitia »

HUMĂRÍE, humării, s. f. (Rar) Loc de unde se scoate humă. – Humă + suf. -ărie. Vezi definitia »